Suferinţa

A început încetul cu încetul

În inimă să te întinzi

Tristeţea tu mi-ai alungat-o

Fericirii poarta i-ai deschis.

A mea inimă tu ai ferit-o

Şi-ai dus-o spre cerul deschis

A fost frumos,a fost ca un vis.

 

Cu dragostea tu mi-ai arătat

Dar nu după mult timp

Ochii mi s-au deschis

Toate astea s-au sfârşit.

Apoi în jur am privit

Doamne,totul era negru!

Deci mi-am dat seama că s-a sfârşit.

 

Inima mea nu mai are

Cum era la început

În ea a năvălit de toate

Durerea,tristeţea si amorul vieţii.

Fericirea noastră n-a durat la nesfârşit

Acum e ca un coşmar

Când totul s-a sfârşit.

 

Simt că a mea viaţă

Nu mai are nici un rost

Fără tine nu-mi mai este de folos

Aş vrea să pot da timpul înapoi

Să fac în aşa fel încât

Să fim pentru totdeauna amândoi

.